Proiect 2009 - Cursuri gratuite de bucatari sau ospatari
Phare 2006/018-147.04.02.01.01.601 - "Deprinderea secretelor
bucatariei - o sansa pentru persoanele aflate în cautarea unui
loc de munca din mediul rural" ...Detalii
Sezatoare la Dezmir
In ianuarie 2005 s-a organizat actiunea "Sezatoare la Dezmir", avand ca scop reinvierea (sau mai degraba evocarea) unui obicei important din satul Dezmir. S-au aranjat incaperi asa cum aratau casele dezmirenilor in urma cu mai bine de 50 de ani. A fost montat razboi de tesut, mai vechi de 100 de ani, au fost aduse unelte: vartelnite, furci, sucale, hecele etc. Satenii invitati la actiune s-au imbracat in costume vechi, de port, specifice Dezmirului si au demonstrat ca isi amintesc cum era o sezatoare adevarata. Stirea legata de acest eveniment a fost transmisa de postul Antena 1 Cluj. Sezatoarea, in intregime, a fost transmisa si pe circuitul local de televiziune al comunei Apahida, in satele comunei.1. Cum era o sezatoare în Dezmir? Sezatoarea a constituit unul din obiceiurile cu rol foarte important în viata sociala a satului Dezmir. La sezatoare se lucra, se canta, se spuneau povesti, se practicau unele jocuri sociale, adica se transmitea si se prelua traditia populara. Semnificatia sociala a sezatorilor consta în faptul ca ele contribuiau la mentinerea unei mentalitatii colective în comunitatea satului.
La Dezmir sezatoarea este un obicei stravechi. Spun batranii satului ca ei isi amintesc de sezatori din copilaria lor, de la parintii lor. Tot de la sateni am aflat ca ultimele sezatori "adevarate" au fost inainte de 1960. Si in prezent vecinii se mai intalnesc seara la "o poveste", dar nu la ceea ce stiu ei ca era sezatoarea. Sezatorile se organizau in perioada iernii, dupa sarbatorile de iarna si pana cand incepea postul Pastelui. Aceasta perioada este numita de sateni "Cajlegi". De obicei se organizau pe zone / strazi ale satului. Se adunau mai multi oameni la cate o casa, seara de pe la ora 18 (dupa ce terminau treaba cu animalele de pe langa casa) si sezatoarea tinea pana pe la miezul noptii. Casele la care se tineau sezatorile se schimbau prin rotatie, intre membrii grupului de vecini. Erau sezatori de adulti si sezatori de tineri. De organizare se ocupau femeile si fetele. La sezatori, femeile lucrau: se tesea la razboi (gazda), se torcea, se depana lana, se scarmana lana, se tricota, se faceau ciucuri etc.. Barbatii care participau ajutau si ei cateodata, la depanat lana. Sezatorile organizate de fete erau un prilej bun de a se intalni cu feciorii din sat. Feciorii aveau privilegiul de a-si alege sezatoarea la care merg. Cateodata adultii si tinerii se adunau impreuna la sezatoare, dar in incaperi diferite: cei batrani in casa, cei tineri in tinda. Nu se tinea cont de situatia materiala a oamenilor, se intalneau la aceeasi sezatoare si saracii si cei mai instariti. Gazda servea pe cei de la sezatoarea cu graunte de porumb fierte, cu zahar, si cateodata si cu gogosi ("pancove").
Atmosfera era vesela: se canta, se spuneau povesti, glume, ghicitori, "se punea tara la cale". La sezatorile tinerilor era zarva mai mare, se lucra mai putin, feciorii "furau" fusul fetelor pe care le placeau si fugeau afara, iar fata "era nevoita" sa mearga afara sa-si recupereze fusul! La casele la care erau si copii mici, acestia trageau numai cu urechea la ce se petrece la sezatoarea. Ei ar fi trebuit sa doarma, in patul aranjat ca un cort (pat cu "herneu"), de unde nu prea puteau vedea ce se petrece. Numarul straturilor de cuverturi ("lepedeaua") care formau "paravanul" patului (folosit drept "cort") era direct proportional cu starea materiala a gazdei.
2. Organizarea unei sezatori la Dezmir, de catre membri Asociatiei pentru Sprijinirea Dezvoltarii Rurale –ASDR, în luna ianuarie 2005.
Scop: reînvierea (sau mai degraba evocarea) unui obicei important din sat. S-au contactat oameni din sat, mai ales femei, si impreuna cu acestia s-au adunat informatii si "recuzita" necesara pentru evocarea unei sezatori:
- "unelte" de lucru: razboi de tesut, furci, vartelnite, sucale, fuse, piptene pentru lana, hecele, caiere de lana etc.
- obiecte necesare amenajarii încaperilor: scaune, stelaj, almar, lampa, vase, cuverturi, stergare etc., toate vechi si originale.
- haine specifice portului vechi din Dezmir.
Toata lumea la care s-a apelat s-a mobilizat extraordinar: ne-au ajutat sa aranjam incaperi asa cum aratau casele dezmirenilor în urma cu mai bine de 50 de ani. Au adus razboi de tesut, mai vechi de 100 de ani si l-au pus "in functiune", au adus unelte, pe care acum le vedem doar la muzee, si ne-au demonstrat ca stiu sa le foloseasca. S-au întrecut în a-si aminti cum era o "sezatoare adevarata". Si-au cautat si împrospatat hainele portului din Dezmir. A fost o adevarata incantare pentru membrii ASDR sa vada ce dornici de astfel de actiuni sunt satenii! Si cei care la inceput erau reticenti la ideea noastra si ziceau ca ei nu participa, pana la urma, vazandu-i pe ceilalti asa de mobilizati au început sa-si caute si ei haine sa se pregateasca de sezatoare!
In urma acestei actiuni, speram ca oamenii din Dezmir vor incepe sa constientizeze ce important este sa-si tina treze traditiile, sa-si pastreze haine de port, uneltele vechi de lucru! Ce important este sa se întalneasca, sa lucreze împreuna, sa povesteasca, sa fie o comunitate închegata.
by Dan Ioncu